Ce este capitalul social?

Capitalul social reprezinta contributia asociatilor catre o companie, acesta garantand solvabilitatea companiei in fata creditorilor sai, cel putin in momentul infiintarii. Constituirea capitalului social poate fi realizata fie prin bani, fie prin bunuri.

Majorarea capitalului social poate avea implicatii diferite asupra unei societati comerciale pe mai multe planuri: tipul de impozit folosit (impozit pe profit sau impozit pe microintreprindere), schimbarea raportului dintre capitalul social si capitalul propriu (raport care trebuie sa fie mentinut in anumite limite prevazute de lege), schimbarea puterii de decizie a actionarilor/asociatilor, precum si dreptul acestora la profiturile companiei etc.

Capitalul poate fi majorat oricand dupa infiintare prin:

• Aport in bani;
• Aport in natura;
• Convertirea unor datorii.

In continuare, ne vom referi strict la majorarea capitalului social prin aport in natura.

Aportul in natura la capitalul social al unei companii poate fi alcatuit din:

• Bunuri mobile corporale (masini, utilaje, materiale, marfuri etc.)
• Bunuri imobile (terenuri, cladiri, instalatii etc.)
• Active necorporale (fond de comert, creante etc.)

Cele de mai sus sunt acceptabile pentru toate formele de societate comerciala si pot fi aduse ca aport la capitalul social al unei companii/entitati fie prin transmiterea dreptului de proprietate, fie doar prin transmiterea dreptului de folosinta.

Ce trebuie avut in vedere inainte de a majora capitalul social cu aport in natura?

Inainte de majorarea capitalului social trebuie luata in considerare structura acestuia, in cazul in care sunt implicati mai multi asociati si, de asemenea, modul in care va fi influentata aceasta structura dupa majorare.

Mai mult, va trebui sa se stabileasca forma de aport in natura: aport cu transferul dreptului de proprietate sau prin transmiterea dreptului de folosinta. In ambele cazuri, bunurile aduse ca aport in natura vor trebui reevaluate de un evaluator autorizat. Este important de mentionat faptul ca valoarea cu care se va majora capitalul social va fi cea inscrisa in raportul de evaluare.

Conform reglementarilor contabile, reevaluarea realizata pentru a stabili valoarea de aport la capitalul social nu trebuie inregistrata in contabilitate, cu exceptia cazului in care aceasta reevaluare se realizeaza la finalul anului financiar.

Implicatii fiscale

TVA

Din perspectiva TVA, aportul in natura pentru majorarea capitalului social poate avea doua directii:

1. Sa fie considerat transfer de active (partial sau total) din perspectiva TVA si, drept urmare, sa nu fie considerat livrare de bunuri taxabila;
2. Sa nu fie considerat transfer de active conform definitiei TVA si, astfel, sa fie o operatiune taxabila din perspectiva TVA.

Transferul de active este un transfer universal de bunuri, acestea nefiind tratate individual, ci ca un tot unitar. Astfel, bunurile transferate trebuie sa constituie, din punct de vedere tehnic, o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate.

Pentru ca tranzactia sa se califice ca transfer de active din perspectiva TVA, primitorul bunurilor trebuie sa fie persoana impozabila, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de TVA. De asemenea, beneficiarul acestor active va trebui sa faca dovada ca intentioneaza sa continue activitatea economica cu bunurile care i-au fost transferate si sa nu lichideze imediat activitatea transferata.

Primitorul activelor are obligatia de a transmite cedentului o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea acestei conditii.

Pentru calificarea unei activitati ca transfer de active nu este relevant daca primitorul activelor este autorizat pentru desfasurarea activitatii care i-a fost transferata sau daca aceasta se regaseste in obiectul de activitate.

Persoana impozabila care beneficiaza de transferul de active este considerata ca fiind succesorul cedentului, astfel preluand toate drepturile si obligatiile care ii reveneau cedentului inainte de transfer, inclusiv cele privind livrarile catre sine si ajustarile taxei deduse, asa cum este prevazut in legislatia fiscala. In acest context, momentul de referinta pentru determinarea datei de la care incepe ajustarea taxei, in cazul bunurilor de capital, nu este data la care se face transferul activelor, ci data la care cedentul a obtinut bunurile.

Trebuie avut in vedere faptul ca simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. In cazul in care tranzactia nu va fi catalogata ca transfer de active din perspectiva TVA, operatiunea va fi taxabila si, drept urmare, compania/entitatea cedenta va fi obligata la colectarea si plata TVA (fie de la beneficiarul activelor, fie pe propriul cost).

Totodata, aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de catre persoanele impozabile nu implica anularea dreptului de deducere a taxei la beneficiar, daca operatiunile in cauza sunt taxabile.

Impozit pe profit

Din perspectiva impozitului pe profit, transferul activelor aferent aportului in natura la majorarea capitalului social poate suporta, de asemenea, doua tratamente:

1. Daca este considerat transfer de active din perspectiva impozitului pe profit, atunci operatiunea este neimpozabila pentru diferenta dintre pretul de piata al activelor transferate si valoarea lor fiscala;
2. Daca nu se califica ca transfer de active din perspectiva impozitului pe profit, atunci operatiunea va fi supusa impozitului pe profit.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, transferul de active se defineste ca operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activitatii sale economice catre alta societate, in schimbul transferarii titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare.

Conform definitiei din Codul Fiscal, ramura de activitate este definita ca totalitatea activelor si pasivelor unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adica o entitate capabila sa functioneze prin propriile mijloace.

Societatea beneficiara catre care se face transferul de active va fi obligata sa calculeze amortizarea fiscala, precum si orice castig sau pierdere, aferente activelor si pasivelor transferate, in concordanta cu dispozitiile care ar fi fost aplicate societatii cedente daca transferul de active nu ar fi avut loc.

In cazul in care tranzactia se califica drept transfer de active din perspectiva impozitului pe profit, operatiunea va fi neimpozabila. Adica diferenta (pozitiva sau negativa) dintre valoarea de piata stabilita de evaluatorul autorizat si valoarea fiscala a activelor transferate (la care s-a calculat amortizarea fiscala, deductibila la calculul impozitului pe profit) reprezinta venit neimpozabil sau cheltuiala nedeductibila, la nivelul societatii cedente, fara a influenta rezultatul fiscal.

In cazul in care acest transfer nu este considerat transfer de active, astfel cum am definit mai sus, atunci operatiunea va fi impozabila ca o simpla vanzare a unor active.

Beneficii si provocari

In ceea ce priveste majorarea capitalului social prin aport in natura, procedura este mai dificila si mai costisitoare decat in cazul unui aport in bani. De asemenea, in cazul in care activele transferate nu ar fi scutite de TVA, s-ar produce un decalaj de fluxuri de numerar care ar putea reprezenta o povara destul de mare, avand in vedere faptul ca beneficiarul trebuie sa aloce un numar mare de resurse.

De obicei, majorarea capitalului social prin aport in natura este folosita in situatiile in care anumite active sunt necesare desfasurarii unei activitati (de exemplu, necesitatea unui anumit teren, cladire – locatie etc.). De asemenea, se mai foloseste atunci cand nu exista suficiente lichiditati, insa activul a fost deja achizitionat.

Consideram ca este important sa se acorde o atentie sporita unei astfel de operatiuni, avand in vedere ca este complexa si necesita experienta din mai multe domenii (juridic, fiscal, contabil, evaluari).