În ultimii ani, taxarea veniturilor din surse precum criptomonede sau NFT-uri a generat o serie de provocări, pe fondul dificultății de a stabili câștigul impozabil. Deși autoritățile au realizat ghiduri, iar Parlamentul European a aprobat o formă de reglementare a criptoactivelor, până la implementare, contribuabilii trebuie să documenteze tranzacțiile, să stabilească în mod corect câștigul, să depună Declarația Unică și să-și plătească impozitele până pe 25 mai, anul curent. 

Deși tranzacțiile cu criptoactive au devenit foarte populare și în România, în continuare există o zonă „underground” în ceea ce le privește, tocmai din cauza lipsei de transparență și a unei reglementări clare în domeniu. În acest sens, în aprilie 2023, a fost aprobat de către Parlamentul European Regulamentul MiCA, al cărui scop este reglementarea criptoactivelor, autorizarea și supravegherea lor. 

MiCA va avea impact și asupra legislației fiscale din România în anii următori, însă până atunci este esențial ca persoanele fizice care obțin astfel de venituri să documenteze tranzacțiile efectuate, să stabilească câștigul într-o manieră corectă și completă, să depună Declarația Unică și să plătească impozitul pe venit, respectiv contribuțiile până la data de 25 mai 2023 pentru anul 2022. 

”În ceea ce privește tranzacționarea cu criptomonede, una dintre dificultăți se referă la impozitarea câștigurilor pentru operațiunile care presupun minarea în blockchain. În primul rând, se pune problema stabilirii câștigului obținut având în vedere lipsa unei tranzacții de achiziție. Într-o astfel de situație, s-ar ajunge la concluzia că în fapt, veniturile obținute din tranzacționarea criptoactivelor minate sunt supuse impozitului pe venit de 10%, fără alte deduceri”. 

Însă, în situația în care minarea este desfășurată independent și continuu, apare în discuție o activitate profesională desfășurată în mod independent, ce necesită autorizare și impozitare conform regulilor fiscale în vigoare acestei categorii de venituri. 

”Provocările existente în domeniul veniturilor obținute din tehnologia blockchain, de la criptomonede, la alte instrumente care se bazează pe tehnologia proof of work sau proof of stake (ex: NFT-uri), se referă la identificarea corectă a costului de achiziție, în vederea stabilirii câștigului, și, automat, a bazei impozabile corecte. Mai mult decât atât, în cazul unui control fiscal, contribuabilii trebuie să demonstreze către autorități veniturile obținute, respectiv costurile suportate, cu rapoarte care justifică toate elementele de tranzacționare”. 

Un alt subiect interesant de avut în vedere în contextul depunerii Declarației Unice, de către toate persoanele fizice care obțin venituri impozabile dar care au părăsit România de o perioadă ce depășește 183 de zile, este să-și clarifice rezidența fiscală. 

Potrivit experților Accace, în lipsa depunerii chestionarului de rezidență fiscală însoțit de documente care atestă faptul că persoana respectivă nu se mai califică ca rezident fiscal român, aceasta este în continuare plătitor de taxe și impozite în România. 

”Așadar, atragem atenția asupra importanței clarificării rezidenței fiscale la plecarea sau sosirea în România, care altfel atrage riscuri  de natură fiscală, mai exact taxe și impozite stabilite retroactiv, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere”. 

Astfel, persoanele fizice care au obținut în 2022 venituri ce fac obiectul impunerii în România, fie din țară sau din străinătate, au obligația de a declara și de a plăti impozitul aferent, conform regulilor fiscale aplicabile în România.