Preturile de transfer sunt in continuare un subiect foarte „fierbinte” pentru companii in aceasta perioada si printre primele intrebari care apar in legatura cu acest subiect ar fi: Chiar am nevoie de acest dosar? Imi aduce valoare sau e doar o cerinta de „forma” careia trebuie sa ma conformez avand costuri minime?

Pentru a putea ajunge la o concluzie privind necesitatea pregatirii sau nu a unei documentatii solide pentru preturile de transfer, discutia ar trebui sa aiba un cadru mai larg si sa ia in considerare aspecte ce tin de bunul managementul al afacerii, nu doar conformitatea fiscala. Intr-adevar, cele mai la indemana argumente in favoarea pregatirii documentatiei preturilor de transfer tin de zona de conformitate fiscala. Astfel, companiile risca amenzi de pana la 14.000 RON pentru nepregatirea sau pregatirea incompleta a dosarului preturilor de transfer.

Daca oprim analiza in acest punct, e posibil ca unele companii sa considere ca amenda nu este chiar atat de usturatoare, astfel incat sa merite efortul de a pregati un dosar solid de preturi de transfer. O decizie luata doar pe acest argument ar fi, totusi, bazata pe o analiza extrem de superficiala. In afara de amenda, companiile risca si ajustari ale bazei impozabile, in sensul in care autoritatile fiscale pot ajusta preturile de achizitie/veniturile obtinute din tranzactiile cu partile afiliate. Ajustarea bazei impozabile poate duce la impozite suplimentare de plata insotite de penalitati si dobanzi de intarziere ce pot reprezenta o povara pentru resursele financiare ale unei companii.

Responsabilitatea contribuabilului si principiul ”guilty until proven innocent”

In aria preturilor de transfer, se aplica principiul ”guilty until proven innocent”, ceea ce implica faptul ca responsabilitatea de a dovedi ca preturile practicate in tranzactiile cu partile afiliate se afla in sarcina contribuabilului; nu autoritatile fiscale sunt cele care trebuie sa demonstreze ca preturile practicate nu sunt la nivelul pietei. De asemenea, determinarea unor preturi de transfer adecvate nu este o stiinta exacta, ceea ce ofera autoritatilor fiscale spatiu de interpretare. Astfel, pregatirea din timp a unei politici de transfer consecvente ii ofera companiei argumente solide in discutiile cu autoritatile fiscale si impiedica o abordare agresiva a acestora.

Este important de mentionat ca tranzactiile desfasurate de grupuri transfrontaliere au devenit tot mai vizibile pentru autoritatile fiscale prin implementarea unor instrumente ce permit schimbul de informatii intre state. Vizibilitatea acestor tranzactii va creste si mai mult odata cu implementarea raportarilor ce vor fi impuse companiilor in cadrul masurilor de evitare a „erodarii bazei de impozitare si mutarii profiturilor” (planul BEPS – Base Erosion and Profit Shifting – lansat de OECD).  De asemenea, autoritatile fiscale au devenit din ce in mai rafinate in acest domeniu, beneficiind de traininguri si expertiza din partea altor autoritati fiscale care au procese mai avansate in domeniul preturilor de transfer.

Preturile de transfer si tranzactiile cu partile afiliate

Un alt comentariu se impune in ceea ce priveste documentarea tranzactiilor cu partile afiliate. Multe companii considera ca pregatirea documentatiei preturilor de transfer este suficienta si pentru a putea beneficia de deductibilitatea cheltuielilor cu servicii la calculul impozitului pe profit, ceea ce este o confuzie. Dosarul preturilor de transfer este necesar pentru a demonstra ca preturile practicate sunt la nivelul pietei, in timp ce deductibilitatea cheltuielilor cu servicii se justifica prin existenta contractelor scrise si a documentatiei suport din care sa reiasa ca serviciile sunt necesare pentru companie si ca au fost efectiv prestate.

Dupa cum mentionam mai sus, in afara de argumentele ce tin de conformitate fiscala, companiile ar putea lua in considerare si rationamente de business cand decid daca un dosar al preturilor de transfer este necesar sau nu. Ajustarile derivate din preturile de transfer impuse de catre autoritatile fiscale pot crea o problema semnificativa in ceea ce priveste managementul fluxurilor de numerar, astfel incat plati curente sau planuri de dezvoltare ajung sa fie amanate pentru a acoperi impozitele suplimentare si penalitatile generate de aceste ajustari. De asemenea, aceste ajustari pot altera indicatorii de performanta ai unei companii pe baza carora se determina alte elemente precum performanta companiei la bursa, costul finantarii, cuantumul bonusului alocat managementului/angajatilor. Mai mult, aceste tipuri de ajustari pot aduce un impact negativ asupra imaginii unei companii, putand fi perceputa ca avand un comportament fraudulos sau, in cel mai bun caz, la limita eticului.

In afara de argumentele de mai sus care tin mai mult de costuri si reducerea riscurilor, un proces temeinic pentru pregatirea unui dosar al preturilor de transfer va aduce valoare si companiei. Aspectele pozitive decurg din o mult mai buna intelegere a afacerii din Romania, cat si a tranzactiilor/proceselor din cadrul Grupului, a pietei in care compania actioneaza, a modului in care actioneaza competitia si, cel mai important, pregatirea unui dosar al preturilor de transfer poate conduce la identificarea unor solutii de optimizare fiscale.