Pornind de la datele furnizate de catre Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala (ANPIS), conform careia ”Din cele 134.525 persoane, 9.646 au optat pentru concediul de crestere a copilului in varsta de pana la un an, iar 124.879 pentru concediul pana la doi ani”,  Maria Cojocariu -Payroll Manager Accace – raspunde intrebarilor wall-street.ro cu privire la concediul pentru cresterea copilului si consecintele fiecarei optiuni in parte.

De ce aleg mamele in procent asa de mic sa stea acasa doar 1 an?

In prezent inca lucram cu vechile plafoane cand vine vorba de indemnizatia pentru crestere copil, mai exact pentru 1 an plafonul este de 3.200 lei, iar pentru 2 ani acesta este de 1.200 lei.

In acest context optiunea mamelor pentru concediul de crestere si ingrijire copil de 2 ani este mai degraba un efect al ratei crescute a natalitatii pe nivelele de salarizare ale mamelor. Deoarece natalitatea tinde sa fie mai ridicata la nivelul angajatelor cu salarii medii sau mici, optiunea de a ramane acasa in concediu crestere copil de 2 ani, este de departe mai benefica pentru mama decat optiunea de 1 an, in conditiile in care indemnizatia ei lunara nu depaseste plafonul de 1.200 lei. Practic si pe parcursul concediului mamei i se pastreaza acelasi nivel al veniturilor.

Pe nivelul salariilor mari, optiunea generala este pentru concediu crestere si ingrijire copil 1 an, deoarece aici este foarte probabil ca indemnizatia sa depaseasca plafonul de 1.200 lei si poate chiar de 3.400 lei. In acest conditii mamele sacrifica timpul aditional de inca 1 an pe care l-ar putea petrece alaturi de copil in favoarea unui nivel de indemnizatie mai mare, de aceea ele aleg sa beneficieze maxim 3.400 lei timp de 1 an, decat maxim 1.200 lei timp de doi ani.

Ce rol joaca stimulentele financiare in alegerea tipului de concediu pentru cresterea copilului?

Din pacate aspectele financiare sunt foarte importante, deoarece oricat de mult si-ar dori fiecare mama sa poata ramane acasa alaturi de copilul ei timp de 2 ani, multe din acestea se regasesc obligate sa ia aceasta decizie in functie de nivelul indemnizatiei. In conditiile in care o mama are un nivel salarial de 3.500 lei net, anterior concediului de crestere si ingrijire copil, aceasta va alege cu siguranta varianta concediului ingrijire copil de 1 an. Daca ar alege varianta cu 2 ani, atunci veniturile ei pe urmatorii doi ani ar scadea considerabil, ceea ce nu este usor de gestionat mai ales cand in acest timp cheltuielile ei cresc, odata cu venirea pe lume a bebelusului.

Pe de alta parte, mamele care opteaza pentru concediul de crestere si ingrijire copil de 1 an, stau acasa de fapt 11 luni, deoarece legislatia spune ca una din cele 12 luni de concediu crestere si ingrijire copil apartine tatului si nu se poate transfera mamei. Prin urmare in practica, CIC de 1 an inseamna de fapt CIC de 11 luni. Aditional pentru ca o mama sa poata beneficia de stimulentul de insertie ea trebuie sa se intoarca la postul ei, cel tarziu cu o zi inainte de implinirea celei de a 11 luni. Prin urmare majoritatea mamelor stau alaturi de copii lor, in medie 10.8 luni.

Propunerea eliminarii plafonului de 3.400 de lei stabilit pentru indemnizatie

In opinia mea aceasta masura este una corecta si va aduce cu sine o desfasurare mult mai normala si fireasca a relatiei mama-copil. Mentionez acest lucru deoarece fara a fi constranse de plafoanele indemnizatiilor, mamele vor putea face o alegere in ceea ce priveste acest tip de concediu care sa fie in concordanta cu ceea ce isi doresc, de nevoile fiecareia iar acestea vor fi cu siguranta alegeri cu adevarat asumate de angajate, fata de cele din prezent care sunt mai degraba alegeri constranse.

Consider important ca indemnizatia sa fie ajustata cu veniturile angajatei din ultimul an, fara a fi conditionata de aceste plafoane. Prin impunerea lor este ca si cum am descuraja performanta la locul de munca care vine la pachet cu o remunerare crescuta sau natalitatea, lucru care nu poate aduce beneficii pe termen lung societatii in special prin prisma calitatii indivizilor.

Ce se intampla cu plafonoul de 1200 de lei?

Deoarece masura privind eliminarea plafonului de 3.400 de lei se va dovedi benefica pentru mamele cu venituri salariale crescute, ideal ar fi fost ca si plafonul de 1.200 lei sa fie modificat, deoarece intre cele doua se va forma un gol considerabil iar mamele ce au castiguri medii vor fi prinse la mijloc. Mai exact o mama ce are ca venit net 2.200 lei, va primi ca indemnizatie lunara 1.870 de lei daca opteaza pentru varianta de 1 an, sau indemnizatia ii va fi plafonata la 1.200 lei daca opteaza pentru concediu de 2 ani.

Cred ca diferenta de 670 lei dintre cele doua indemnizatii este prea mica pentru a motiva o mama sa opteze pentru un concediu de 2 ani, situatie in care aceasta va pierde 670 lei din nivelul de trai cu care era obisnuita, in fiecare luna. Din nefericire, cel mai probabil ea va fi nevoita sa opteze pentru varianta de 1 an undeva primi integral cei 1.870 lei, insa va pierde in acest scenariu 1 an din viata copilului ei.