In contextul economic extrem de dinamic din ultimii 27 de ani, o situatie des intalnita este cea in care persoanele care si-au desfasurat activitatea in cadrul unor companii, care au fost lichidate sau radiate, intampina dificultati in obtinerea documentelor care sa le ateste vechimea in munca.
Intalnim, in practica, doua situatii distincte, astfel:
- Exista documente din care sa rezulte vechimea in munca a unei persoane, insa persoana interesata nu le detine
- Fostul angajator nu mai exista si nu exista nici documente/arhive ale fostului angajator
Pentru solutionarea acestei probleme in ambele contexte, persoanele interesate au posibilitatea de a demara procedurile prevazute de legislatia in vigoare.
1. In situatia in care exista documente din care sa rezulte vechimea in munca a unei persoane, insa persoana interesata nu le detine, aceasta are posibilitatea de a solicita eliberarea adeverintei constatatoare a raporturilor de munca detinatorului autorizat al arhivei fostului angajator.
In caz de refuz, persoana interesata are posibilitatea de a-l actiona in instanta pe cel care detine arhiva fostului angajator pentru a-i elibera adeverinta necesara. Astfel, pe aceasta cale, exista posibilitatea ca instanta judecatoreasca sa il oblige sa elibereze un document/adeverinta din care sa rezulte datele constatatoare aferente raportului de munca.
2. In situatia in care o persoana care a fost angajata in cadrul unei companii care ulterior a fost lichidata/radiata si nu detine documentele doveditoare privind vechimea in munca, aceasta are posibilitatea de a demara o actiune in justitie, actiune in realizare (obligatia de a face) care va avea ca obiect obligarea detinatorului arhivei fostului angajator de a emite si elibera adeverinta constatatoare a vechimii in munca/incadrarii.
Printr-o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) s-a stabilit cine poate fi actionat in judecata in cazul in care fostul angajator nu mai exista si nu exista nici documente/arhive ale fostului angajator.
Actiunea in instanta poate fi demarata si intemeiata, in cazul existentei documentelor primare, de catre persoana interesata care nu poseda dovezi privind vechimea in munca, avand in vedere dispozitiile art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 — Codul Muncii, art. 34 alin. (5) si art. 40 alin. (2) lit. h din Legea nr. 53/2003 — Codul Muncii, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, cu referire si coroborate cu art. 35 din Codul de procedura Civila si art. 18 alin. 3 din Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996 actualizata si republicata.
Mai mult, ICCJ, prin Decizia nr. 2 din 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 263 din 7 aprilie 2016, a decis ca in situatia in care angajatorul a fost lichidat sau radiat si nu exista documente din care sa rezulte raporturile de munca, persoana interesata sa-si reconstituie vechimea in munca are posibilitatea de a chema in judecata Casa Nationala de Pensii Publice, pentru ca aceasta este singura institutie publica abilitata sa emita deciziile de pensie in baza datelor centralizate la nivel institutional care certifica stagiile de cotizare, iar o hotarare judecatoreasca prin care se recunoaste vechimea in munca este un document in baza caruia Casa Nationala de Pensii Publice este in masura sa emita o decizie de pensionare.
Este important de mentionat ca atat angajatorii, cat si alti detinatori de arhive sunt raspunzatori, conform prevederilor legale, de exactitatea si corectitudinea continutului adeverintelor emise si eliberate in vederea stabilirii vechimii in munca si implicit a drepturilor de pensie.
