Acces gratuit la
Află în timp util care sunt cele mai importante schimbări ce ar putea să-ți influențeze afacerea! Îți oferim GRATUIT acces la ultimele modificări legislative, analize și studii de caz, sfaturi utile, invitații la evenimente, informații despre noile noastre servicii sau despre tool-urile interne, totul direct în inbox-ul tău.
Vizitează secțiunea noastră de Noutăți!
Îți vom trimite doar informații relevante pe care le vom considera de interes pentru ține, iar datele tale personale vor fi în siguranță, conform termenilor & condițiilor și politicii noastre privind GDPR.
Nu reușești să te abonezi? Încearcă această pagină.
In cazul in care intampini dificultati financiare si te gandesti sa apelezi la procedura insolventei, afla ca, Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa iti ofera doua modalitati de prevenire a acesteia, modalitati ce sunt mai rapide decat procedura insolventei.
Asadar, procedurile pentru care poti opta daca nu iti doresti insolventa sunt urmatoarele:
Mandatul ad-hoc este o procedura de scurta durata. Conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, un debitor poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc, propus chiar de catre debitor dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii. Cererea de numire trebuie sa contina o descriere detaliata a ratiunilor pentru care se doreste admiterea cererii si se depune la Tribunalul competent.
In termen de 5 zile de la depunere, presedintele tribunalului dispune citarea, prin agent procedural, a debitorului si a mandatarului ad-hoc propus iar daca dupa ascultarea debitorului se constata ca cererea este intemeiata, atunci aceasta va fi si admisa.
Mandatarul ad-hoc va trebui ca in termen de 90 de zile de la desemnare sa stabileasca o intelegere intre debitor si creditorii acestuia, pentru a putea ajuta debitorul sa isi continue activitatea.
Cererea pentru deschiderea procedurii se depune la Tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul principal sau sediul profesional al debitorului. Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor care reprezinta cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate.
Legea 85/2014 prevede exceptiile in care debitorul aflat in dificultate financiara nu poate apela la Concordatul preventiv si anume:
‘’a) daca in cei 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv care a esuat;
b) daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari care detin controlul debitorului sau administratorii/directorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru savârsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie si de serviciu, de fals etc.;
c) daca s-a dispus suportarea unei parti a pasivului debitorului de catre membrii organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului, potrivit prevederilor art. 169 si urmatoarele sau prevederilor unor legi speciale, pentru ajungerea acestuia in stare de insolventa; prevederile lit. b) ramân aplicabile.’’
Printre altele, atributiile administratorului concordatar numit de catre Tribunal, sunt urmatoarele:
Art. 24 mentioneaza informatiile obligatorii ce trebuie descrise in detaliu in proiectul de concordat preventiv:
In concluzie tinem sa mentionam faptul ca niciun creditor nu poate deschide pe perioada desfasurarii concordatului preventiv omologat, pocedura insolventei impotriva debitorului.
Infiintare si inregistrare societate | Lichidare societate | Reprezentare in fata autoritatilor locale | Sediu social virtual | Modificari in statutul juridic al companiei | GDPR | Company health check | Consultanta in legislatia muncii | Imigrari | Proprietati imobiliare | Litigii | Proprietate intelectuala | Insolventa, reorganizare si faliment | Due diligence | Abonamente si consultanta ad-hoc